Iluzii si dezamagiri

Am scris pe blogul asta, doar cand eram trista sau frustrata, niciodata altfel.De asta nu mi-am revizuit niciodata greselile, m-am invartit asa, intr-un cerc continuu. Cred ca la fel, a fost si viata mea pana acum: trista, frustranta si pline de greseli, pe care niciodata nu am incercat sa le revizuiesc. Le vedeam, dar nu faceam nimic .
De 3 nopti nu dorm. Mi-am analizat pentru prima data o parte din viata,  ca sa ma inteleg mai bine.
Am avut cateva dileme .Mi-au trebuit 3 zile ca sa le aflu raspunsul.
Cea mai mare dilema, a fost de ce sunt impresionata de oamenii care imi vorbesc frumos si cei care se exprima altfel ii dispretuiesc!
Totul porneste din copilarie.Nu stiam ca exista mama.Eram cu tata si bunicii care ma tratau ca pe o printesa.Ma rasfatau ,ma alintau...Imi amintesc ca tata imi aducea orice, da ce-mi doream cel mai mult erau papusile pe care le primeam saptamanal.Eram foarte incantata de ele. Le rupeam mainile, picioarele, scoteam ochii,sluteam parul,coloram fata cu creion chimic,taiam gura cu cutitul si ...gata papusa!
Il iubeam foarte mult pe tata,il adoram.....
Cand am implinit 6 ani  s-a recasatorit.La inceput, o placeam  mult pe mama mea vitrega.M-a cucerit.Imi vorbea foarte frumos, ma machia mereu,  imi aranja parul cand venea la bunici, ba chiar mi-a luat si o papusa: bruneta. Eram fascinata.A fost ultima papusa din viata mea, pe care am pastrat-o pana in ziua de azi. Nu am distrus-o .I-am modificat putin coafura in timp ,am incercat s-o machiez  cu creionul chimic pe la ochi, dar nu in sens distructiv.
Mama mea vitrega, era o femeie vopsita blonda cu parul lung si  ochii verzi. O vedeam foarte frumoasa...Mi s-a spus ca ea, e mama mea si ca a stat mai mult la Focsani din lipsa de timp.Insa eu stiam ca nu e mama mea, auzisem prea multe conversatii despre mama. O vazusem chiar si in pozele de la nunta.Mama era total diferita, de cea vitrega.Era bruneta cu ochii negrii. Si cum primele cartii citite in copilaria mea au fost basmele, o vedeam ca pe o zana.Nici o mama a prietenelor mele, nu era mai frumoasa ca zana bruneta din poze.O vedeam ca cea mai frumoasa femeie din lume.Insa era, doar o imagine la care eu aspiram cu disperare sa se prefaca in realitate.In doar un an, tata s-a racit de mine...Venea rar la bunici,nu-mi mai aducea mai nimic...
M-a adus o saptamana la oras, sa stau cu mama vitrega.Am ramas singura cu ea.Mi-a gatit fasole.Nu mai mancasem in viata mea asa ceva.Era pentru prima data.Am simtit ca-mi vine sa vomit. Si am vomitat in farfurie.M-a batut rau..Niciodata numai mancasem bataie, decat o singura data de la bunica mea cand fugisem de acasa ,da nu se compara.Imi amintesc ochii mamei vitrege bulbucati si plini de ura, cum ma priveau si durerea batai aproape insuportabile.Nu mi-a mai vorbit frumos aproape niciodata, decat  in adolescenta cand avea nevoie sa-i rezolv problemele cu tata.Ani de-a randul am vazut, doar ochii aia bulbucati plini de ura si mangaierea bataii ei.Am simtit ca-l pierd pe tata.Imi vorbea la fel de urat ca ea,insa daca ma lovea nu o facea asa de rau cum facea ea.De cate ori ma duceam la cate o prietena si mama ei o alinta,o mangaia ,ne punea la masa eram asa fara cuvinte.Ajunsa acasa ma urmareau cuvintele urtate ale mamei virege,imi priveam vanataile si incepeam sa plang privind poza mamei.Tanjeam atat de mult dupa o mangaiere si o vorba frumoasa, insa din suflet nu le-am primit niciodata.Incercam s-o impresionez prin fapte ca sa primesc ce-mi doream...Am realizat ca eram singura persoana, care ii aduceam flori,cadouri de 8 martie,dar imi zambea fals si ma multumeam cu atat.Stateam doar inchisa in camera mea ,nu aveam ce sa vorbesc cu ea, de frica sa nu scot ceva gresit pe gura sa ma plesneasca.Daca vroiam sa mananc in bucatarie seara, ea era acolo cu baiatul ei in poala ii mangaia crestetul, iar eu beam apa si plecam la culcare.Zilele erau plictisitoare,ma trezeam dimineata, ma duceam  la scoala si ajunsa acasa,ma inchideam in camera doar eu cu mine si incepeam sa desenez din tristete chipuri de femei...Traiam pentru momentul sambetelor cand imi vedeam bunicii si prietenele.Mama mea vitrega ma tinea numai in casa, ma lasa rar sa ies si atunci doar in compania baiatului ei.Aveam numai 10 ani ,cand mi s-a interzis aproape total sa ies din casa sub pretext ca ce mi s-a facut de pula?stateam si priveam pe geam copiii cum se jucau prinselea si alte jocuri copilaresti.Luam creionul si desenam alte chipuri.Luam pensulele si imi imaginam ca sunt papusi, pentru ca ea mi le aruncase pe toate imi zicea ca trebuie sa crosetez, ca numai sunt de papusi.In putinele momente cand aveam voie afara, nu ma jucam decat cu baietii ,doar ei ma acceptau.Fetele doar aparent ,pentru ca numarul se reducea la una s-au doua.Celelalte nu ma placeau ptr ca eram cracanata cu parul lung  asa ma vedeau ele.Nu intelegeam de ce parul lung e un defect ,sau faptul ca picioarele mi se cracanase. Iubeam clipa cand poposem la bunica si ii creionam ochii papusii brunete.Aveam cateva prietene la bunica, dar nici ele nu ma suportau din aceleasi motive: mi se vedeau oasele prea evident si eram prea cracanata.Nu imi doreau compania intr-un mod sincer, decat una singura.De fapt era prima fata care o vazusem in viata mea .Ea era bruneta si foarte sociabila.Toata lumea o placea.Imi petreceam vacante la ea acasa,pe la bunci treceam doar asa .Mama ei, era o femeie foarte blanda tot bruneta, care mereu ma alinta si imi vorbea frumos.Gatea ce avea ea mai bun si nu se lasa pana nu mancam cu fata ei.Femeia asta, ma trata aproape ca pe fata ei.Niciodata nu mi-a vorbit urat.
Adora pisicile, ca si mine,ma privea cu ochi calzi...A avut un singur act de violenta,  cand aveam 19 ani si eu cu prietena mea am mintit-o ca ne ducem la plimbare si  ca venim repede, insa noi am ajuns  la 6 dimineata.
Ne-a asteptat cu o folie de anticonceptionale, care erau ale prietenei mele.A intrebat ce e cu asta si ne-a dat cate un dos de palma, doar atat.Insa prietena mea i-a spus ca sunt ale mele.M-am socat..Eram inca virgina, nu luasem niciodata asa ceva,dar am luat toata vina asupra mea.Nu am urat-o niciodata, nu stiu de ce nici macar nu m-a durut, insa am simtit ca prietenia dintre mine si prietena mea incepe sa se dizolve putin cate putin.
Am inteles prea tarziu ca prietenia noastra a existat datorita mamei ei.Am fost intotdeauna langa ea pana la 19 ani ,i-am oferit prietenia mea neconditionata,tot ce-mi cerea ii dadeam. Chiar si lucruri care le adoram .Daca ei ii placeau, i le ofeream. Pana si ultimul ban.Imi placea zambetul ei cand primea ceva de la mine.Insa la 12 ani, am avut prima incercare a prieteniei noastre cu un baiat care avea 14 ani si ne seducea pe amandoua.Eram indragostita de el in secret,i-am zis si ei asta, dar ea mi-a povestit ca au iesit in oras si s-au sarutat si ea il iubeste ptr ca a invatat-o cum saruta adolescentii.Nu m-a mai cautat cu zilele.Tipul nu o mai baga in seama, incerca sa stea doar in prezenta mea insa nu ne-am sarutat niciodata.Eram foarte indragostita, insa imi lipsea prietenia ei. Si i-am zis ca poate sa fie fericita cu el daca il iubeste,eu renunt .Am renuntat nu m-am mai gandit la el ,mi-am tuns papusa ca mama lui si am plecat la oras ptr ca vacanta se sfarsise.
El nu a mai cautat-o niciodata.Ma treceau fiorii cand il vedeam, dar tineam asta ptr mine.Cu timpul l-am uitat.
Au trecut ani si prietenia noastra, era din ce in ce mai stransa.Mi-am jurat sa nu ma mai indragostesc de acelasi barbat.De fapt nu stiu,ea se indragostise de barbatul meu .Pe mine a incercat prima data sa ma cucereasca insa eram prea timida ,dar ce mai conta.Vroiam sa regasesc zambetul acela cand i se ofera ceva.Vroiam ca ea sa fie fericita si i-am oferit barbatul primei mele dragoste adolescentine. M-a durut ca nu a mai cautat-o niciodata.Imi petreceam vacantele  impreuna cu ea,aveam banca noastra in parc cand poposeam in week-end-uri de la liceu .Atatea vise si sperante aveam atunci de la viata.Martora ne e si prispa din fata casei ei, unde ne petreceam noptile pana dimineata vorbind despre aspiratiile noastre unde Fat-frumos era real.